Acest site utilizeaza cookie pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare si a se integra cu reţele de socializare. Prin click pe butonul "Sunt de acord" accepţi utilizarea modulelor cookie.



Absolvenți celebri

Absolvenți celebri

 Prunariu salopeta emblema 3x4 copertaDumitru Dorin Prunariu (născut la Braşov la 27 septembrie 1952) este primul cosmonaut român și al 103-lea din lume, efectuând în anul 1981 un zbor spațial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 în cadrul programului internațional Intercosmos.

 

Începuturi

Dumitru-Dorin Prunariu a absolvit Liceul de Matematică-Fizică din oraşul natal în anul 1971.

Tatăl său era de profesie inginer, pasiunea lui Prunariu pentru zbor manifestându-se încă din copilărie.
A urmat cercul de aeromodelism de la Casa Pionerilor din Braşov, unde făcea ceea ce îi plăcea, inventa modele de planoare şi avioane.
De-a lungul timpului a reuşit să aibă mari realizări: a dobândit premiul republican la Concursul de creaţii tehnice „Minitehnicus”, a avut şansa să-l cunoască pe marele savant şi constructor de avioane Henri Coandă, a absolvit Facultatea de Inginerie Aerospaţiala din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.
Lucrează apoi ca inginer stagiar la întreprinderea de Construcţii Aeronautice (IAR) din Ghimbav, judeţul Braşov, între anii 1976-1977.

Încorporat în armată, Dumitru Prunariu finalizează, în anul 1977, cursurile Şcolii de ofiţeri de aviaţie “Traian Vuia” de la Mediaş, cu gradul de locotenent major. În acelaşi an se căsătoreşte cu Crina Rodica Prunariu, cu care a fost coleg de facultate, actualmente director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În septembrie 1977 au început să se facă selecţionări pentru programul de zboruri cosmice Intercosmos, iniţiat de către URSS şi adresat ţărilor aliate din blocul comunist.


Selecţia pentru zborul în Cosmos

În timpul studiilor la Şcoala de ofiţeri, în septembrie 1977, colonelul Stahie a intrat la curs şi i-a anunţat pe studenţi că se fac selecţionări pentru programul Intercosmos. 18 dintre ei au acceptat.
După efectuarea testelor medicale Bucureşti, toţi 18 au fost respinşi. Motivul respingerii lui Prunariu a fost faptul că luase prea mult în greutate şi i se depistase o problemă la inimă. Însă la o lună după refuz, a fost contactat pentru a fi anunţat că specialiştii greşiseră, iar electrocardiograma lui era în regulă.
Astfel în cursa pentru selecţionarea primului cosmonaut român au mai rămas doar 17 candidaţi, dintre care la Bucureşti au suportat trierea dură doar cinci. Doi dintre cei cinci au renunţat până la urmă.
La data de 1 martie, Dumitru Prunariu a fost selecţionat ca membru al grupului de pregătire a cosmonauţilor din cadrul Misiunii Spaţiale Româno-Sovietice Intercosmos.

În cele din urmă, la selecţia finală aveau să fie aleşi Prunariu şi Dediu. Cei doi cosmonauţi şi-au început antrenamentul pentru marea provocare cosmică, în România, aceasta efectuându-se pe durata unui an de zile.

Cei doi cosmonauţi şi-au început antrenamentul pentru marea provocare cosmică, în România, aceasta efectuându-se pe durata unui an de zile.

La 13 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod formal ca primul nominalizat în cadrul zborului spaţial româno-sovietic.


Amintiri din spaţiu

Dumitru_Prunariu-660x330.jpgNava avea la bord echipajul mixt româno-sovietic format din locotenent major pilot ing. Dumitru-Dorin Prunariu şi colonel cosmonaut Leonid Ivanovici Popov. Prunariu a devenit primul român din istorie care a zburat în spaţiu. Zborul avea să dureze aproape 8 zile, între 14 mai-22 mai 1981

Decolarea a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră şi verificarea parametrilor tehnici, cei doi cosmonauţi au intrat în sacii de dormit şi au dormit 20 de ore. S-au trezit a doua zi la ora 11, şi după ce au mâncat, au început manevrele de cuplare cu staţia orbitală Saliut-6, aflată la 50 km deasupra. În momentul cuplării, Soiuz-40 avea o viteză de 0,3 m/s. "Îi auzim foarte bine pe vecini, echipajul Kovalionok şi Savinîh, care se află în cosmos din luna martie“.

Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente ştiinţifice, printre care cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanţa”, cel mai important fiind cel legat de studiul câmpului magnetic al Pământului. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepţie românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate şi consum redus de energie, funcţionând ireproşabil.

Soiuz_40.jpgTrecea de la noapte la zi de 16 ori în 24 de ore. Şi tot de atâtea ori se produceau variaţii de temperatură de 300 grade Celsius. Se îmbrăca în minimum 7 minute cu costumul greu de 13 kilograme. A înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.270.000 km, cu viteza de 28.500 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde.

Dumitru Prunariu a avut dureri de coloană în regiunea lombară pe tot parcursul celor opt zile în Cosmos. "Mă trezeam aproape regulat pe la 5 - 5,30 dimineaţa de durere şi simţeam nevoia imediată de a mă mişca. În timpul liber, o oră şi jumătate pe zi, mă uitam la desene animate, scheciuri şi muzică. Televiziunea română îmi făcuse nişte benzi. Apoi udam ceapa verde, "plantată“ în cârpe umede. Când voiam să mă relaxez, mergeam la "plajă“, adică priveam cosmosul prin hubloul navei".

Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spaţiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,56, ora României.


După zbor

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauţilor a crescut la peste 400. Acest zbor de importanţă epocală pentru România a situat-o în clubul select al ţărilor participante direct la explorarea Universului şi totodată atestă tradiţia contribuţiilor marilor înaintaşi români la zborul omului printre stele.


Realizări

Dumitru-Dorin Prunariu lucrează ca expert în cadrul Asociației Române pentru Tehnologie și Industrie Spațială - ROMSPACE și este membru în Consiliul de Administrație al Agenției Spațiale Române.

Este unul dintre membrii fondatori în anul 1985 ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE). Din 2010, timp de 6 ani Prunariu a deținut funcția de președinte ales al ASE Europa iar din 2011 până în 2014 a cumulat funcția de președintele al ASE International. Din 2005 este, de asemenea, membru al Comitetului ASE pentru Obiecte cosmice cu potențial de impact cu Terra (NEO).

Din 1998 până în 2004 Prunariu a fost președintele Agenției Spațiale Române. Începând cu 2004, a fost timp de aproape doi ani Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Federația Rusă. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), devenind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS in perioada 2004-2006 și președinte al intregului comitet in perioada 2010-2012. În 2012, a fost numit unul dintre cei 15 membrii ai Grupului de experți guvernamentali cu privire la transparența spațiului extra-atmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit unul dintre cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extra-atmosferic instituit de Adunarea Generală a ONU. Prunariu a fost, de asemenea, membru al grupului de lucru care a elaborat în cadrul Institutului European de Studii de Securitate (EUISS) un raport privind Securitatea spațială pentru Europa, publicat în 2016.

Din 2014 până în 2017, Prunariu a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA), continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet.

În perioada 2018-2020 este vicepreședinte al Grupului de lucru al COPUOS pentru elaborarea strategiei „Agenda spațială 2030”.

Dumitru Prunariu este vice-președinte al Consiliului de Administrație al Fundației Asteroid, înregistrată la Luxemburg, care organizeză anual evenimentul “Asteroid Day” și consilier special al asociației “Moon Village Association” (MVA) o asociație internațională înregistrată la Viena, membru observator al COPUOS, care promovează explorarea viitoare a Lunii într-un mod sustenabil, sinergic, în cooperare și în beneficiul întregii omeniri.

În februarie 2021, Prunariu a fost ales în funcția de președinte al Grupului Global de Experți pentru Activități Lunare Durabile (GEGSLA), organizat de MVA.

Dumitru-Dorin Prunariu este din anul 2011 membru de onoare al Academiei Române. Este, de asemenea, membru al Academiei Internaţionale de Astronautică (IAA), fiind si membru in consiliul de conducere al acesteia, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Stiinţe și membru al Academiei Europene de Știinte și Arte (2015).

Ca o recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și implicarea în activitatea mai multor instituții pe această linie, inclusiv la nivel ONU, în anul 2017 Uniunea Astronomică Internatională a decis ca numele lui Dumitru-Dorin Prunariu sa fie dat unui asteroid din centura principală de asteroizi a Sistemului Solar, asteroidul numindu-se „10707 Prunariu”.

A absolvit în anul 1976 facultatea de inginerie aerospațială din cadrul Universității POLITEHNICA din București și deține un doctorat în domeniul dinamicii zborului spațial. Este coautor al mai multor cărți privind tehnologia spațială și zborul spațial, a prezentat / publicat numeroase lucrări științifice și desfășoară o intensă activitate de promovare publică a activităților spațiale prin articole, conferințe, emisiuni radio și Tv, întâlniri cu elevi și studenți.

În anul 1978, după selecționarea în calitate de candidat cosmonaut, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit ofițer în cadrul Forțelor Aeriene Române, trecând în rezervă în anul 2007, având în prezent gradul de general-locotenent (ret.).

Este cetățean de onoare al mai multor orașe și doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior din România, Republica Moldova și SUA.

Dumitru-Dorin Prunariu este căsătorit cu Crina Prunariu, diplomat pensionat din Ministerul Afacerilor Externe al României, și au împreună doi fii și trei nepoți.